În consecinţă, Andrei Năstase (cel susţinut de „refugiaţii“ din Germania, care fac legătura între UCD-UCS şi partidul Maiei Sandu) a câştigat turul al II-lea al alegerilor pentru Primăria Chişinăului.

O altă modificare din cele trei ţine de cunoaşterea limbii române şi a constituţiei. Solicitanţii nu vor mai fi supuşi unui test în acest sens, aşa cum se prezumă că ar fi fost, în baza textului iniţial al legii. Şi de această dată, explicaţia autoritățlor e că la mijloc ar fi o eroare iniţială:

„Cum poţi să ceri milioane investiţii, dar să nu le accepţi până el nu învaţă limba acelui stat?”, spune Sergiu Sîrbu.

În sfârşit, deputaţii majorităţii propun ca numele celor care au obţinut cetăţenia contra investiţiilor făcute în R. Moldova să nu fie publicate în decretele oficiale emise de preşedinţie, iar acolo să apară doar nişte cifre – numărul de dosar. Sârbu spune că legiuitorii se gândesc la siguranţa solicitantului:

„Instituţiile statului vor cunoaşte toate informaţiile, dar în decret va fi doar numărul dosarului. Este o practică generală asta, pentru ca mecanismul să fie viabil. Sunt riscuri legate de siguranţa beneficiarilor.”

Buletinele de vot din Capitală sunt cele mai lungi și măsoară 32 de centimetri. Acestea sunt atât în limba română, cât și în rusă și conțin numele celor 11 candidați care vor să ajungă la cârma primariei.

In afara de Chisinau, maine inca 6 localitati isi vor alege primarul, scrie protv.md.

Buletinul de vot din Capitala este cel mai lung, dat fiind faptul ca aici au fost inregistrati cei mai multi candidati.

Cei 11 de concurenti electorali se vor regasi maine pe un buletin de 32 de centrimetri lungime si 14 centrimentri latime. In aceste dimensiuni regasim simbolul electoral, numele candidatilor, dar si apartenenta politica.

Totodata, pe fiecare buletin este scris numarul sectiei de votare, dar si numarul circumscriptiei electorale. Costul unui buletin de vot pentru alegerile din capitala este 28 de bani, adica, in total au fost cheltuiti aproximativ 178 de mii de lei.

Pentru scurtinul din Chisinau au fost tiparite 634.547 de buletine de vot, dintre care peste 400 de mii in limba romana. Iar pentru municipiul Balti au fost tiparite 105.275 de buletine, dintre care peste 50 de mii sunt in romana. Costul buletinului este cu patru bani mai ieftin decat cel din Chisinau si a costat 24 de bani.

La Balti sunt astepati la urne peste 105 mii de persoane. Pentru ei vor fi deschise 58 de sectii de votare. In afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul. Este vorba comuna Leuseni si satul Nemteni din raionul Hancesti, Volovita, raionul Soroca, comuna Jora de Mijloc din raionul Orhei si in comuna Parlita, raionul Ungheni. Pentru cele 7 localitati au fost tiparite in total 752 460 de buletine de vot, dintre care 474 de mii in limba romana si restul in limba rusa.

Sute de maşini de mare tonaj, dar şi autoturisme au plecat în convoi dinspre Moldova spre Bucureşti, pentru a cere din nou Guvernului urgentarea celor două mari proiecte de autostradă pentru Moldova: A8 Târgu Mureş – Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni şi A7 Suceava – Bacău – Focşani – Buzău – Ploieşti, anunţă organizatorii protestului. Lor li se vor alătura şi şoferi/maşini din Transilvania.

Participanţii la marş solicită o întâlnire cu Prim-Ministrul României, Viorica Dăncilă, şi cu Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, pentru a primi garanţii oficiale ferme şi o foaie de parcurs cu termene şi acţiuni clare pentru deblocarea construirii Autostrăzilor A8 şi A7, esenţiale pentru egalizarea dezvoltării interregionale în România, relatează Hotnews.

Protestul este organizat de Asociaţiile civice „Împreună pentru A8” şi „Moldova vrea Autostradă” şi îşi propune să forţeze Guvernul, Ministerul Transporturilor şi CNAIR/CNIR să pună în practică Masterplanul General de Transport al Românei, asumat şi semnat, cu termene clare şi deja de mult depăşite, pentru construirea AUTOSTRĂZII CĂTRE EUROPA – autostrada A8, Iaşi-Tg. Mureş şi a autostrăzii NORD-SUD A7, pe ruta Ploieşti-Suceava.

Chişinău, 28 apr. /MOLDPRES/. La 28 aprilie 2018 se împlinesc patru ani din momentul liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană. Posibilitatea de a călători fără vize o au în prezent 2.114.321 de cetăţeni, deținători de pașapoarte cu date biometrice, inclusiv 148.258 cetăţeni din regiunea transnistreană, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul de presă al MAEIE.

Regimul fără vize, prin libertatea de circulație, a oferit posibilități noi pentru contacte între oamenii de afaceri, pentru participarea la cursuri de instruire de scurtă durată, precum și pentru vizitarea rudelor și prietenilor, inclusiv din diasporă, ceea ce a reprezentat o adevărată consolidare a contactelor interumane.

Republica Moldova a fost prima țară a Parteneriatului Estic care a obținut regimul fără vize cu Uniunea Europeană. Pe parcursul acestor patru ani, autoritățile moldovenești au împărtășit cu ţările interesate din cadrul Parteneriatul Estic experiența acumulată și bunele practici, care au contribuit la realizarea acestui deziderat.

Aplicarea regimului fără vize cu Uniunea Europeană s-a caracterizat prin creşterea constantă a numărului de cetățeni care au beneficiat de această facilitate. Astfel, către sfârşitul primului an de implementare, în spațiul Schengen au călătorit 241.415 de cetățeni moldoveni, deținători de pașapoarte cu date biometrice; către sfârșitul celui de-al doilea an numărul acestora a fost de 577.058; la finele anului trei am ajuns la 982.764, iar pentru luna aprilie 2018 cifra totală ajunge la 1.469.917.