This is default featured slide 1 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 2 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 3 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 4 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 5 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

 

Category Archives: Moldova

Adevarul.ro | Răzvan Voncu : M-am înşelat, recunosc: micul grup de oligarhi refugiaţi în Germania de represaliile lui Plahotniuc s-a dovedit mai tare decât Plahotniuc

În consecinţă, Andrei Năstase (cel susţinut de „refugiaţii“ din Germania, care fac legătura între UCD-UCS şi partidul Maiei Sandu) a câştigat turul al II-lea al alegerilor pentru Primăria Chişinăului.

Nu e grav să recunoşti că ai greşit. E grav să persişti în greşeală. Sau, recunoscând că ai greşit, să sari pârleazul, afirmând deodată contrariul celor afirmate mai devreme. Victoria lui Andrei Năstase, reală, e o victorie mică, în primul rând pentru cei care ar fi trebuit să facă obiectul principal al dezbaterii electorale: locuitorii Chişinăului. Un oraş extrem de prost administrat, cu grave probleme structurale, care ar fi avut nevoie de un edil competent, cu o largă viziune administrativă. Cei care l-au văzut în public pe noul ales ştiu că nu e deloc persoana potrivită pentru a conduce, fie şi numai un an şi ceva, un oraş atât de mare şi cu atât de multe probleme. Dimpotrivă: e un om primitiv, cu idei puţine (dar fixe) şi cu un discurs precar din punct de vedere al standardelor democratice. Nici vorbă de viziune de dezvoltare, nici strop de experienţă în administraţia citadină.
Mă tem că nici nu e capabil să identifice problemele structurale ale Chişinăului, care nu rezultă numai din proasta gestiune Chirtoacă. Oraşul a fost tragic deformat, spre a exprima o anumită viziune ideologică, încă din perioada lui Karl Schimdt. Ca să nu mai vorbim de epoca sovietică, în care fiecare schimbare de „linie a partidului” (de la rusificarea totală din anii ’50, prin „moldovenismul” din anii ’70, până la perestroika gorbaciovistă) şi-a pus amprenta nefastă asupra ţesutului edilitar al urbei de pe Bâc. Problemele – începând cu infrastructura stradală insuficientă şi terminând cu haosul structural al cartierelor – s-au acumulat şi, pe fondul aglomerării populaţiei în principalul oraş al „republicii”, au devenit cronice. Necesitând, cu alte cuvinte, o reală viziune urbanistică, fonduri considerabile şi capacităţi administrative.
Nici Ion Ceban nu le avea, chiar deloc, dar la Andrei Năstase absenţa lor e agravată de primitivism şi de carenţele de comunicare inter-personală. Cei care cred că victoria sa este şi victoria valorilor europene ori se îmbată cu apă chioară, ori n-au habar cum arată şi cum vorbeşte un european. Nici din punct de vedere politic, victoria lui Năstase nu face lumină, în perspectiva alegerilor generale şi prezidenţiale viitoare. Este cea mai strânsă victorie obţinută vreodată de partidele care se declară pro-europene în Capitală. Dacă Ion Ceban a luat 47,5% în Chişinău, „socialiştii” şi Dodon ponesc favoriţi ai celor două scrutinuri care bat la uşă. Şi care sunt mult mai importante decât acesta.
În nordul rusificat, în Găgăuzia la fel de rusificată, şansele „pro-europenilor” par minime, în pofida lipsei oricărui rezultat al preşedinţiei lui Dodon. Iar dacă, aşa cum s-a întâmplat la precedentele alegeri, vor fi mobilizaţi şi transnistrenii, victoria lui Năstase se va dovedi una, din perspectiva parlamentarelor şi prezidenţialelor, à la Pyrus. Iar elita politică de la Chişinău va converti victoria lui Năstase într-un alt capitol al „pendulării”, într-o zonă gri, între Bruxelles şi Moscova. Nici într-o parte, nici în cealaltă.

Deschide.md : Guvernul avizează negativ inițiativa lui Dodon. Drapelul roșu cu cap de bour nu va fi legalizat

Guvernul nu a acceptat în vederea legalizării drapelul roşu cu cap de bour, iniţiativă venită din partea preşedintelui Igor Dodon. Ministerul Justiţiei şi Academia de Ştiinţe a Moldovei au explicat că sub un asemenea drapel, la 12 septembrie 1485, la Colomeea, Ştefan cel Mare s-a „umilit” în faţa regelui Poloniei Kazimir al IV-lea Jagiello, în vana speranţă că va fi ajutat în lupta sa împotriva turcilor.

„Autorii au selectat ca simbol domnesc drapelul sub care Ştefan cel Mare, în ziua de 12 septembrie 1485, a depus omagiu faţă de regele Poloniei Kazimir al IV-lea Jagiello. Termenul omagiu înseamnă semn de respect sau de admiraţie faţă de cineva, iar referitor la evenimentele istorice din epoca medievală, termenul în cauză reprezintă jurământul de devotament al unui vasal faţă de suveranul său. Prin depunerea de omagiu, în 1485, către regele Kazimir al IV-lea, regele Poloniei, Ştefan cel Mare, urmărind scopul de a încheia o alianţă militară, a efectuat o acţiune ce îi altera (diminua) demnitatea de conducător al Principatului Moldovei – stat suveran şi independent pe arena politică a Europei. Dar s-a umilit în faţa regelui polonez cu speranţa că acesta îl va ajuta cu trupe militare pentru a elibera de sub turci oraşele Chilia şi Cetatea Albă, ocupate de otomani în 1484”, se arată în Nota Academiei de Știință a Moldovei.

A.Ş.M. mai precizează că „Regele Kazimir al IV-lea nu şi-a îndeplinit promisiunile şi nu a venit în ajutorul lui Ştefan cel Mare pentru a-l susţine la eliberarea Chiliei şi a Cetăţii Albe”.

„Prin urmare, depunerea umilitoare a omagiului nu s-a soldat cu scopul scontat, deoarece regele polonez l-a înşelat pe domnitorul Moldovei”, concluzionează AȘM.

Având în vedere aceste date, steagul roșu cu cap de bour nu a fost acceptat pentru legalizare.

Potrivit Academiei, în calitate de „drapel-simbol al lui Ştefan cel Mare, ar putea fi adoptat drapelul sub flamura căruia viteazul domnitor a obţinut victoria în bătălia de la Baia, în 1467, sau drapelul ce a însufleţit oştenii Principatului şi aliaţii săi la distrugerea oştirii de 120 000 de soldaţi ai Imperiului Otoman, în lupta de la Vaslui din 1475”.

Amintim că Dodon a depus o inițiativă legislativă care prevede ca drapelul roșu cu cap de bour să fie recunoscut și arborat obligatoriu de către toate instituțiile publice.

The Guardian : EU to Moldova: sort out corruption or €100m funds will stay blocked

Moldovan government still failing to meet EU conditions on voting system and crackdown on corruption, says EU.

Moldova has been warned that €100m (£87m) of EU funds will remain blocked until the government rethinks a law on the voting system and cracks down on rampant corruption.

Siegfried Mureşan, vice-chair of the European parliament’s budget committee, said Moldova’s EU funds would remain frozen because the government had failed to meet conditions on respect for the democratic process.

“We are ready to make the money available,” Mureşan told the Guardian. “This is the right thing to do for a country in the immediate neighbourhood of the EU to contribute to increasing stability, both economically and security wise. But we said subject to conditions.”

The EU has pencilled in €60m in loans and €40m grants in 2017-18 to help the former Soviet republic stabilise its economy and carry out reforms.

The funds were frozen last year, after Moldova’s government pushed ahead with a new electoral law, despite warnings from the Venice commission, experts who advise the Council of Europe on law and democracy.

Moldova’s electoral law could mean local politicians end up in the pockets of well-resourced businesspeople. In a report published last month, the Venice commission reiterated previous warnings that the law risked “undue influence and manipulation” of the political process by businesspeople pursuing their own interests.

“The European commission said ‘please apply all recommendations of the Venice commission from A-Z’,” Mureşan said. “And that is what they have not done so far and that is what we expect them to do as a precondition for disbursing the macro-financial assistance.”

Europa Libera : Ar putea Chișinăul să scoată pașapoarte moldovenești la vânzare?

O inițiativă parlamentară cu multe semne de întrebare, între scandal și lingvistică.

Cetățenia și pașapoartele moldovene vor putea fi obținute mai ușor și aproape confidențial de către străinii care investesc în R. Moldova, potrivit unor amendamente legislative inițiate recent. Amendamentele încă nu au fost adoptate definitiv, dar au produs deja consecințe politice: președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, liberalul Roman Boțan și-a dat demisia din fruntea comisiei în semn de protest. De ce este atât de scandaloasă această inițiativă?

Unul din amendamentele propuse de un grup de deputaţi din Partidul Democrat de guvernământ înlocuieşte în legea veche „5.000 de persoane” cu o altă sintagmă – „5.000 de solicitanţi”, ceea ce înseamnă că numărul potenţialilor beneficiari se extinde, în contradicţie cu ideea iniţială de a nu oferi cetățenia moldovenească prea multor persoane.

Sergiu Sîrbu, deputatul care a formulat alături de alţi căţiva democraţi amendamentul, spune că, de fapt, legea îi avea în vedere de la bun început pe solicitanţii primari – în număr de 5.000 – şi că modificarea nu este decât o simplă corecţie lingvistică:

„De fapt, am venit doar cu această rectificare, ca să atragem cât mai multe investiţii. Pentru că introducem un lucru nou: nu doar solicitantul primar va fi obligat să facă aceste investiţii, ci şi membrii familiilor lui.”

O altă modificare din cele trei ţine de cunoaşterea limbii române şi a constituţiei. Solicitanţii nu vor mai fi supuşi unui test în acest sens, aşa cum se prezumă că ar fi fost, în baza textului iniţial al legii. Şi de această dată, explicaţia autoritățlor e că la mijloc ar fi o eroare iniţială:

„Cum poţi să ceri milioane investiţii, dar să nu le accepţi până el nu învaţă limba acelui stat?”, spune Sergiu Sîrbu.

În sfârşit, deputaţii majorităţii propun ca numele celor care au obţinut cetăţenia contra investiţiilor făcute în R. Moldova să nu fie publicate în decretele oficiale emise de preşedinţie, iar acolo să apară doar nişte cifre – numărul de dosar. Sârbu spune că legiuitorii se gândesc la siguranţa solicitantului:

„Instituţiile statului vor cunoaşte toate informaţiile, dar în decret va fi doar numărul dosarului. Este o practică generală asta, pentru ca mecanismul să fie viabil. Sunt riscuri legate de siguranţa beneficiarilor.”

Cum arată și ce lungime au buletinele de vot pentru alegerile de mâine. În afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul

Buletinele de vot din Capitală sunt cele mai lungi și măsoară 32 de centimetri. Acestea sunt atât în limba română, cât și în rusă și conțin numele celor 11 candidați care vor să ajungă la cârma primariei.

In afara de Chisinau, maine inca 6 localitati isi vor alege primarul, scrie protv.md.

Buletinul de vot din Capitala este cel mai lung, dat fiind faptul ca aici au fost inregistrati cei mai multi candidati.

Cei 11 de concurenti electorali se vor regasi maine pe un buletin de 32 de centrimetri lungime si 14 centrimentri latime. In aceste dimensiuni regasim simbolul electoral, numele candidatilor, dar si apartenenta politica.

Totodata, pe fiecare buletin este scris numarul sectiei de votare, dar si numarul circumscriptiei electorale. Costul unui buletin de vot pentru alegerile din capitala este 28 de bani, adica, in total au fost cheltuiti aproximativ 178 de mii de lei.

Pentru scurtinul din Chisinau au fost tiparite 634.547 de buletine de vot, dintre care peste 400 de mii in limba romana. Iar pentru municipiul Balti au fost tiparite 105.275 de buletine, dintre care peste 50 de mii sunt in romana. Costul buletinului este cu patru bani mai ieftin decat cel din Chisinau si a costat 24 de bani.

La Balti sunt astepati la urne peste 105 mii de persoane. Pentru ei vor fi deschise 58 de sectii de votare. In afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul. Este vorba comuna Leuseni si satul Nemteni din raionul Hancesti, Volovita, raionul Soroca, comuna Jora de Mijloc din raionul Orhei si in comuna Parlita, raionul Ungheni. Pentru cele 7 localitati au fost tiparite in total 752 460 de buletine de vot, dintre care 474 de mii in limba romana si restul in limba rusa.

10TV.md / Sute de maşini spre Bucureşti! Moldova cere infrastructură care să o scoată din izolare

Sute de maşini de mare tonaj, dar şi autoturisme au plecat în convoi dinspre Moldova spre Bucureşti, pentru a cere din nou Guvernului urgentarea celor două mari proiecte de autostradă pentru Moldova: A8 Târgu Mureş – Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni şi A7 Suceava – Bacău – Focşani – Buzău – Ploieşti, anunţă organizatorii protestului. Lor li se vor alătura şi şoferi/maşini din Transilvania.

Participanţii la marş solicită o întâlnire cu Prim-Ministrul României, Viorica Dăncilă, şi cu Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, pentru a primi garanţii oficiale ferme şi o foaie de parcurs cu termene şi acţiuni clare pentru deblocarea construirii Autostrăzilor A8 şi A7, esenţiale pentru egalizarea dezvoltării interregionale în România, relatează Hotnews.

Protestul este organizat de Asociaţiile civice „Împreună pentru A8” şi „Moldova vrea Autostradă” şi îşi propune să forţeze Guvernul, Ministerul Transporturilor şi CNAIR/CNIR să pună în practică Masterplanul General de Transport al Românei, asumat şi semnat, cu termene clare şi deja de mult depăşite, pentru construirea AUTOSTRĂZII CĂTRE EUROPA – autostrada A8, Iaşi-Tg. Mureş şi a autostrăzii NORD-SUD A7, pe ruta Ploieşti-Suceava.

Radio Europa Libera | Iulian Chifu: „Ideea unei națiunii civice moldovenești este o copilărie”

Despre miza alegerilor locale și perspectiva alegerilor generale, despre procesul de reglementare transnistreană, despre întâlnirea Merkel-Putin de la Soci – o discuție cu Iulian Chifu, analist de politică externă român, fost consilier prezidențial, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor.

Europa Liberă: Pornim această discuție, întrebându-vă dacă și aceste alegeri locale au o miză geopolitică?

Iulian Chifu: „Offf! Chiar dacă în primul tur să zicem că e o chestiune care nu se revede, miza politică nu are cum să lipsească, iar mobilizarea nici nu se poate face în Chișinău, ca și în Republica Moldova ca atare, fără această miză geopolitică. Toate tentativele de a face narațiuni alternative n-au dat niciodată rezultate, mai mult sunt multe dintre narațiunile alternative care deja s-au uzat până să ajungă să producă un efect. Deci, cred că în continuare Chișinăul, Republica Moldova ca atare sunt mize cu componentă geopolitică masivă, mai ales acum când polarizarea în raporturile cu Federația Rusă s-a produs în termeni atât de acuți.”

Europa Liberă: Politicienii sunt învinuiți că ei fac jocul și polarizează societatea între cei care ar îmbrățișa opțiunea estică și cei care își văd viitorul mai aproape de Vest. Ce trebuie să se întâmple în rândul clasei politice ca să se schimbe această percepție că politicianul nu neapărat vrea să manipuleze cu geopolitica?

Iulian Chifu: „Politicianul nu poate face nimic altceva decât îi arată sondajele de opinie, respectiv populația căreia i se adresează. Nu putem să vorbim în alți termeni odată ce la nivelul Republicii Moldova avem un președinte pro-rus asumat, ostentativ, exhibiționist de acum de-a dreptul, care chiar face caz de această orientare a sa și o guvernare declarată pro-europeană, care face caz pe partea cealaltă de propria sa orientare. Nu e o chestiune însă a politicienilor. Dacă ei ar merge pe o temă chiar polarizantă, care nu ar fi în interiorul profund al populației, această temă n-are cum să prindă. Este exact chestiunea de bază a diferenței dintre român și moldovean, vorbitor de limbă română sau așa-numită moldovenească. Evident că o asemenea dihotomie nu poate fi utilizată de un politician, dacă ea nu are rădăcini adânci, cel puțin pe o masă critică din societate, iar un salt este și, aș spune eu, iluzoriu. Ideea unei construcții a unei ipotetice societăți civile moldovenești sau a națiunii civice moldovenești este o copilărie; am văzut-o în decursul a treizeci de ani.”

Moldpres.md: Patru ani de călătorii fără vize în Uniunea Europeană pentru cetăţenii Republicii Moldova

Chişinău, 28 apr. /MOLDPRES/. La 28 aprilie 2018 se împlinesc patru ani din momentul liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană. Posibilitatea de a călători fără vize o au în prezent 2.114.321 de cetăţeni, deținători de pașapoarte cu date biometrice, inclusiv 148.258 cetăţeni din regiunea transnistreană, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul de presă al MAEIE.

Regimul fără vize, prin libertatea de circulație, a oferit posibilități noi pentru contacte între oamenii de afaceri, pentru participarea la cursuri de instruire de scurtă durată, precum și pentru vizitarea rudelor și prietenilor, inclusiv din diasporă, ceea ce a reprezentat o adevărată consolidare a contactelor interumane.

Republica Moldova a fost prima țară a Parteneriatului Estic care a obținut regimul fără vize cu Uniunea Europeană. Pe parcursul acestor patru ani, autoritățile moldovenești au împărtășit cu ţările interesate din cadrul Parteneriatul Estic experiența acumulată și bunele practici, care au contribuit la realizarea acestui deziderat.

Aplicarea regimului fără vize cu Uniunea Europeană s-a caracterizat prin creşterea constantă a numărului de cetățeni care au beneficiat de această facilitate. Astfel, către sfârşitul primului an de implementare, în spațiul Schengen au călătorit 241.415 de cetățeni moldoveni, deținători de pașapoarte cu date biometrice; către sfârșitul celui de-al doilea an numărul acestora a fost de 577.058; la finele anului trei am ajuns la 982.764, iar pentru luna aprilie 2018 cifra totală ajunge la 1.469.917.

 

Trustul nostru de presa [ 🗣MAECENAS MOLDAVIAE ]

Actualitatea.md Gazeta.md OraLocala.md
Capitala.md Informatia.md Plaiul.md
Cotidian.md Jurnalul.md PlaiulOrheian.md
Cugetul.md Meridian.md Puterea.md
Cuvantul.md Moldoveanca.md Sportul.md
Desteptarea.md Moldoveanul.md Studentul.md
Dreptatea.md National.md
Financiarul.md Natiunea.md

VIDEO // Militarii moldoveni, în drum spre Centrul de Instruire Babadag din România

Un contingent de militari ai Armatei Naţionale va participa, în perioada 11-17 februarie, la exerciţiul multinaţional „Platinum Eagle 18.1”, la Centrul de Instruire Babadag, România, scrie într-un comunicat al Ministerului Apărării. Ministerul Apărării a posta un video din care se vede cum o coloană de tehnică militară se deplasează spre la Centrul de Instruire Babadag, România.

Amintim că contingentul, constituit din 60 de ofiţeri, subofiţeri, sergenţi şi soldaţi din Brigada de infanterie motorizată “Dacia” din Cahul şi Batalionul 22 de menţinere a păcii din Chişinău, se va antrena împreună cu militari din Bulgaria, Georgia, România, Ucraina şi SUA.

Scopul exerciţiului este creşterea interoperabilităţii între forţele participante, menţinerea capabilităţii de instruire în comun, precum şi dezvoltarea unui mediu regional favorabil cooperării militare multinaţionale.