This is default featured slide 1 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 2 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 3 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 4 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 5 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

 

Category Archives: Unirea

Românii de pretutindeni se reunesc la Iași la primul Congres al Reîntregirii Neamului. Jurnaliştii din Republica Moldova şi România îşi dau întâlnire la 25 şi 26 august la Iaşi la Reuniunea jurnaliştilor

Delegați din toate teritoriile istorice românești se vor întruni la Iași pe 25-26 august curent, pentru a participa la primul Congres al Reîntregirii Neamului. Evenimentul are menirea să coaguleze mesajele de reîntregire a neamului românesc, în ajunul sărbătoririi Zilei Limbii Române, ale delegaților din Bucovina, Basarabia și din alte teritorii românești. La eveniment sunt așteptați și jurnaliști de pe cele două maluri ale Prutului, pentru a pune la puncta un plan de acțiuni concrete în vederea Unirii informaționale a celor două state.

Jurnaliştii din Republica Moldova şi România îşi dau întâlnire la 25 şi 26 august la Iaşi la Reuniunea jurnaliştilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Reuniunea Jurnaliștilor va avea loc la debutul Conferințelor Congresului Reîntregirii Naționale. Sâmbătă, 25 august, jurnaliști din România și Republica Moldova, vor dezbate modalitățile concrete de a lega informațional teritoriile cu populație vorbitoare de limbă română, iar duminică, de la ora 10:00, ideile exprimate se vor reuni într-un plan comun de acțiuni.

Conferințele Congresul Reîntregirii Neamului se vor desfășura pe 25 și 26 august, la Iași, orașul celor trei Uniri, care în Anul Centenar, își asumă dezbaterea viitorului României și evidențierea potențialului său de dezvoltare. Conferințele vor aduce în discuție Unirea Republicii Moldova cu România ca proiect de Țară, protejarea drepturilor populației românești din jurul granițelor, precum și proiecte urgente de infrastructură ca autostrada Chișinău-Iași-Târgu Mureș.

Congresul Reîntregirii neamului este la prima ediție, iar organizatorii își propun ca acesta să fie organizat și anii viitori în alte locații, cu scopul apropierii celor două maluri de Prut.

surse : TVR Moldova si 10TV.md

Asculta Europa Libera | Sabin Orcan: „Combaterea propagandei și o presă care demontează minciunile și manipulările

Un interviu cu directorul pentru România și R. Moldova al revistei „Newsweek”.

Autoritățile moldovene au interzis intrarea în Republica Moldova a 250 de exemplare din revista „Newsweek”, ediția de România. Jurnalistul Sabin Orcan, director „Newsweek” pentru România și Republica Moldova, declară că avea câte 50 de exemplare din cele cinci numere apărute până acum în portbagajul mașinii cu care venea la un eveniment la Chişinău. La intrarea în Republica Moldova jurnalistul a fost nevoit să facă cale întoarsă după ce un vameș moldovean i-a spus că nu poate intra în țară, pe motiv că publicațiile „ar putea constitui propagandă”. Într-un interviu cu Europa Liberă, Sabin Orcan condamnă incidentul și îl consideră un abuz, care face parte „dintr-un reflex stalinist al cenzurii”. „Adevărata luptă cu propaganda trebuie să se facă având o presă care demontează minciunile și manipulările”, spune Sabin Orcan.

Sabin Orcan: „În primul rând, sunt șocat, pentru că am venit de zeci de ori în Republica Moldova. E adevărat că de foarte multe ori cu avionul, dar am venit o dată și cu mașina. Vă reamintesc că am contribuit și eu la proiectul ziarului „Adevărul de Moldova”, primul ziar românesc care a trecut Prutul. Și-mi aduc aminte că am venit cu mașina, chiar cu ziare în portbagaj și niciodată nu m-a întrebat nimeni nimic. E adevărat că și atunci existau niște legi care mi s-au părut ușor ciudate, venind din România gen ca redactorul-șef al unei publicații să fie musai cetățean moldovean.

Dar acum am fost șocat, pentru că pur și simplu i-am explicat vameșului – în portbagaj aveam câte 50 de exemplare din fiecare număr „Newsweek ” România, niște numere vechi, deja vândute în România, pe care nu am venit să le vând, am venit pentru că sunt invitat la o conferință în Chișinău, organizată de oameni de afaceri români și moldoveni și am venit să le dau cadou participanților la conferință – cam 50 de persoane – să le dau câte un exemplar din revista „Newsweek”, ca să știe despre ce e vorba, mai ales că urmează și urma să anunț, am și anunțat astăzi ca revista să fie distribuită în viitor și în Republica Moldova, fiind în limba română și cu subiecte de interes pentru zona geopolitică în care trăim.

I-am arătat legitimația de director la „Newsweek”, i-am spus că am mai fost de atâtea ori în Republica Moldova. Vameșul respectiv, locotenentul-major Andrei Grozav sau Zugrav, Grozav cred că se numește, mi-a spus că nu, că eu nu am voie ca persoană fizică, chiar dacă nu le vând și le dau gratuit aceste reviste, nu am voie să le aduc în Republica Moldova. Să aduc „periodice”, așa mi-a spus. L-am rugat să-mi indice legea și articolul care prevede asta, dar n-a știut să-mi spună nici legea, nici articolul.”

Deschide.md | Ambasada României anunță procedurile de admitere la studii superioare peste Prut. Guvernul României a oferit în 2017 peste 2.800 de locuri studenților și liceenilor din Republica Moldova, dintre care 1.393 cu bursă

Ambasada României în Republica Moldova informează că Ministerul Educației Naționale din România a publicat pe pagina oficială metodologia de admitere a românilor de pretutindeni în învățământul superior de stat, în anul universitar 2018-2019.

Astfel, admiterea românilor de pretutindeni în instituțiile de învățământ de peste Prut are la bază mai multe repere:

1. Pentru procedura de selecție și admitere pentru anul universitar 2018-2019 se aplică prevederile Metodologiei privind școlarizarea românilor de pretutindeni în învățământul superior de stat din România, începând cu anul universitar 2017-2018, aprobată prin ordinul comun MEN nr. 3900/2017, MAE nr. A10/2046/26.05.2017, MRP nr. C/129/07.06.2017, publicată în Monitorul Oficial (partea I) nr. 628/02 august 2017. Textul acesteia este disponibil pe site-ul Ministerului Educației Naționale (http://www.edu.ro/romanii-de-pretutindeni).

2, Cifra de școlarizare pentru românii de pretutindeni, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 131/2018, a fost repartizată instituțiilor de învățământ superior de stat. Acestea, în baza autonomiei universitare, vor repartiza locurile fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv pe cele fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă , pe domenii de licență, master și doctorat.

3. Calendarul admiterii, oferta de școlarizare și metodologia proprie de admitere a românilor de pretutindeni vor putea fi accesate pe site-ul fiecărei instituții de învățământ superior. Totodată, Ministerul Educației Naționale va actualiza informațiile de pe site-ul propriu, secțiunea dedicată românilor de pretutindeni.

4. Candidații români de pretutindeni care nu cunosc limba română vor putea să urmeze cursurile anului pregătitor doar în instituțiile de învățământ superior de stat ale căror programe au fost acreditate de ARACIS. Candidații români de pretutindeni care nu cunosc limba română și care doresc să urmeze studiile de licență la instituții de învățământ superior care nu organizează cursuri de an pregătitor de română pot opta doar pentru programul de an pregătitor de română, organizat la o instituție de învățământ superior acreditată, urmând ca după absolvirea acestuia să participe la concursul de admitere organizat pentru anul universitar 2019-2020.

5. Pentru o mai bună informare privind oferta de școlarizare a fiecărei instituții de învățământ superior pentru românii de pretutindeni , a condițiilor de selecție și a termenelor de depunere / transmitere a dosarelor de candidatură, respectiv de confirmare a locului de studii, candidații sunt încurajați să se adreseze direct instituțiilor de învățământ la care doresc să aplice.

6. De asemenea, Ministerul Educației Naționale din România va actualiza permanent secțiunea http://www.edu.ro/romanii-de-pretutindeni, pentru a veni în sprijinul candidaților.

RadioChisinau.md | R. Moldova exportă cele mai multe produse în România – de trei ori mai mult decât în Rusia

Republica Moldova a exportat, în primele patru luni ale anului curent, mărfuri în valoare de peste 878 de milioane de dolari, cu 28,7% mai mult decât în lunile ianuarie-aprilie din 2017, arată datele Biroului Național de Statistică din Republica Moldova, transmite Romanian Global News.

În statele Uniunii Europene au fost vândute mărfuri de 595 de milioane de dolari sau 67,8% din totalul celor exportate, pe când în țările CSI au ajuns doar 16,3% din produsele autohtone.

Țara care cumpără cele mai multe mărfuri de peste Prut rămâne România, unde am vândut de peste 220,7 milioane de dolari în primele patru luni ale anului curent sau de trei ori mai mult decât în Federația Rusă – 74,3 milioane de dolari.

Cele cinci țări în care R. Moldova a exportat cel mai mult în perioada ianuarie-aprilie 2018:

  • România – 220 728 de milioane de dolari;
  • Italia – 103 927 de milioane de dolari;
  • Germania – 77 518 milioane de dolari;
  • Rusia – 74 357 de milioane de dolari;
  • Turcia – 38 052 de milioane de dolari.

TVR Moldova | Exclusiv de la Kiev. Iulian Chifu: daţi-ne argumente ca să vă putem ajuta când România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

Din ianuarie România preia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar pentru a beneficia de o susţinere din partea ei este necesar ca Republica Moldova să ofere cât mai multe argumente că are nevoie şi vrea. Aceasta este declaraţia lui Iulian Chifu, analist de politică externă român, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, prezent la cea de a doua reuniune Republica Moldova – Ucraina – Georgia care are loc la Kiev, în exclusivitate pentru TVR MOLDOVA. Mai multe declaraţii le puteţi viziona în interviul integral.

TVR MOLDOVA  – A fost prima reuniune pe 2 martie la Chişinău, acum este a doua reuniune la Kiev, ce ar trebui să urmeze în relaţiile trilaterale, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, ca să evoluăm de la conferinţe şi discursuri spre anumiţi ipaşi concreţi pe care UE îi aşteaptă de la cele trei capitale?

I. Chifu – Avem deja un pas important care se consumă aici la Kiev, este vorba despre semnarea acelei formule de adunare interparlamentară  a celor trei state, care au acordul de asociere cu UE şi care sunt cele mai avansate în domeniul reformelor pentru că mai există alte trei ţări în Parteneriatul Estic care intră în discuţii. Evident că este important ca cele trei state să înceapă să dezvolte proiecte comune dincolo de această reuniune care este importantă. De asemenea trebuie să implice în mod automat statele baltice Polonia şi România adică statele din flancul etic, ele pot încerca cooperări fie în formatul B9 fie în formatul Polonia – România şi statele Baltice direct.

Tocmai pentru a marca faptul că acesta este drumul spre UE, spre occident şi de a obţine şi sprijinul statelor vecine în această direcţie. Va exista o descindere la Washington la sfârşitul lunii iunie a acelor trei şefi de Parlamente împreună şi cu susţinerea celor trei state baltice, tocmai pentru a atrage atenţia asupra problematicii din regiunii.

TVR MOLDOVA – Care va fi reacţia Moscovei după aceste evenimente care se consumă având în vedere că în 2019 este un an electoral atât pentru Republica Moldova cât şi pentru Ucraina?

I. Chifu – Federaţia Rusă are reacţii întotdeauna pentru orice timp de sesizare, dar lucrurile nu trebuie să fie privite într-o formă descurajantă. Important este afirmarea suveranităţii a integrităţii teritoriale şi a independenţei celor trei state care se afirmă inclusiv prin adoptarea unor obţinui de securitate de prosperitate. Dar mai ales ceea ce va fi crucial, va fi votul şi orientarea strategică a Republicii Moldova, în al doilea rând menţinerea orientării în privinţa Ucrainei. Acolo unde să zicem că avem emoţii mai puţine. Pentru că menţinerea acelui război, anexarea Crimeei şi agresiunea militară rusă din estul Ucrainei  a creat din Rusia un duşman şi indiferent de cine va veni la conducerea statului ucrainean posibilitatea unei reorientări este nulă pentru că populaţia în sine este pornită pe linie proeuropeană.

TVR MOLDOVA –
Aţi pomenit de România în această ecuaţiei de cooperare regională, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, în 2019 la 1 ianuarie România preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ce credeţi că ar trebui să facă cele trei state pe deoparte şi care ar trebui să fie agenda Bucureştiului în această preşedinţie, pentru că în primul rând sunt două ţări de frontieră cu România?

Deschide.md | Iulian CHIFU // Ușor cu pianul pe scări, că nu e balalaică sau pe cine spijină România în R. Moldova

Procesul de maturizare al unei formațiuni politice și a unui om politic trece prin cel puțin trei etape obligatorii. Maturizarea partidelor și personalităților politice

Prima e cea de la formarea unei organizații politice, manifestații publice și organizarea de acțiuni care presupun susținere publică și participarea unui număr mare de oameni. Este prima etapă a devenirii unui om politic. Dacă nu poți coordona asemenea organizări și acțiuni, e puțin probabil să poți aspira vreodată la deținerea puterii într-un stat.
A doua etapă este cea a organizării participării unui partid sau a candidaților unui partid la alegeri. Gestiunea alegerilor și administrarea lor e un alt punct relevant, care se soldează și cu obținerea unor funcții în administrația publică locală. Cele petrecute duminică consacră, astfel Opoziția din stradă în depășirea unei etape și nevoia asumării responsabilităților de administrare aferente pozițiilor obținute în alegeri, respectiv cea pentru Primăria Chișinău. Ciclul a început pentru PPDA-PAS-PLDM odată cu alegerile prezidențiale în care Maia Sandu s-a clasat pe locul doi, cu un scor merituos, care merita consolidat și valorificat chiar de atunci.

A treia etapă este cea a accesului la Guvernarea țării, și la responsabilitățile de nivel statal, inclusiv a celor ce țin de reprezentarea țării în relațiile internaționale. Alegerile din Republica Moldova, de la sfârșit de noiembrie-început de decembrie, vor consemna, sper eu, accesul la putere al actualei Opoziții care deja nu mai e din stradă – în sensul lipsei reprezentării relevante în Parlament – ci de la Primăria Capitalei. Într-o formulă de alianță sau coaliție pro-europeană, pro-românească și unionistă ar putea să acceadă la Guvernare, ba chiar ca partidul cel mai important, deci capabil să dea premierul și să-și asume responsabilități naționale.

„…ușor cu pianul pe scări! Responsabilitatea guvernării și a relațiilor externe vine și cu cunoașterea și respectul pentru parteneri, cunoașterea activității și respectul pentru personalitățile care au servit un stat, al tău sau cel partener, și cu bunul simț caracteristic începătorului, aflat la primii pași, față de cei care au parcurs de câteva ori maratonul. Și la nivelul celor din jur, schimbările sunt necesare, pentru a putea aspira la trecerea prin maturizare la următorul nivel. Cu actualul anturaj plin de yesmani, fără critici și fără cunoscători din interior ai activității politice la nivelul la care aspiri, drumul spre un infantilism limitat de genunchiul broaștei e garantat!…”

Lucia Vieru | Marea Mobilizare Unionistă : Deci, aceleaşi întrebări: are nevoie Republica Moldova de o televiziune unionistă și dacă da, cine ar trebui să se ocupe de finanțarea ei?

Să o facă politicienii moldoveni? Atunci va mai fi ea independentă? Vor trăda ei oare?

Să o facă statul român? Păi nu are deja TVR Moldova și care face treabă bună, dar în limitele relațiilor diplomatice dintre state.

Să o facă unioniștii, cetățenii simpli sau micii oameni de afaceri? Sau se mulțumesc să fie doar spectatori?

Există suficient interes față de un post unionist? Are el efect pe piață?

Întrebări greu de răspuns. Cine are o părere?

Lucia Vieru

Agerpres.ro | Dacian Cioloş: Succes lui Andrei Năstase în a face din Chişinău un oraş curat din toate punctele de vedere!

Preşedintele Platformei România 100, Dacian Cioloş, l-a felicitat, duminică seara, pe reprezentantul forţelor pro-europene din Republica Moldova, Andrei Năstase, pentru câştigarea turului doi al alegerilor pentru funcţia de primar al Chişinăului şi i-a urat succes în proiectul de a face din Chişinău „un oraş modern, european, curat din toate punctele de vedere”.

„Felicitări lui Andrei Năstase şi partidelor pro-europene care l-au susţinut pentru câştigarea alegerilor la Chişinău. Succesul acesta este cu atât mai important cu cât s-a luptat cu sondaje care nu-i dădeau nici o şansă, cu un baraj mediatic şi calomnii nenumărate pe parcursul campaniei electorale”, a scris Cioloş pe pagina sa de Facebook.

Totodată, fostul premier l-a asigurat pe liderul Partidului „Platformei Demnitate şi Adevăr” (PPDA), Andrei Năstase, de sprijinul RO+ Mişcarea România Împreună.

„Eu şi ceilalţi fondatori RO+ Mişcarea România Împreună îi dorim mult succes în proiectul de a face din Chişinău un oraş modern, european, curat din toate punctele de vedere. Reuşita acestui proiect va însemna foarte mult pentru toţi cei care cred că Republica Moldova poate avea parte de o clasă politică pentru cetăţeni, de politicieni cinstiţi care-şi ţin promisiunile, care să administreze şi să guverneze pentru cetăţeni. Astfel de demersuri vor avea tot sprijinul nostru, ca între fraţi”, a mai scris Cioloş.

COMUNICAT DE PRESĂ | Deputatul Constantin Codreanu: „Este imperios necesară rectificarea bugetară şi suplimentarea sprijinului financiar acordat eparhiilor grupate în Mitropolia Basarabiei”

Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat miercuri, 30 mai în Camera Deputaţilor o declaraţie politică privind alegerea in data de 24 mai a episcopilor titulari ai Episcopiei de Bălţi (fostă a Hotinului, creată la 8 martie 1923, reactivată la 14 septembrie 1992 şi înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 17 decembrie 2004) şi Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail, creată la 8 martie 1923, reactivată la 8 februarie 2001, înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 14 noiembrie 2006), eparhii a căror existenţă este prevăzută expres în articolul 6 (2) al Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin Hotărârea Guvernului României nr. 53/2008.

În declaraţia sa politică, deputatul Constantin Codreanu menţionează: „Domnule preşedinte, distinşi colegi, noul titular al Episcopiei de Bălţi este Preasfinţitul Părinte Antonie (Telembici, 55 de ani), având în jurisdicţie municipiul Bălţi şi raioanele Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Râşcani, Sângerei, Soroca şi Ocniţa din Republica Moldova, cu un cuprins teritorial de 10 001 km pătraţi populat de 822 252 de locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie (moldo-română).

Noul titular al Episcopiei Basarabiei de Sud este Preasfinţitul Părinte Veniamin (Goreanu, 43 de ani), având în jurisdicţie municipiul Bender/Tighina şi raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă, Taraclia, UTA Găgăuzia şi sudul istoric al Basarabiei din Euroregiunea moldo-româno-ucraineană „Dunărea de Jos”, cu un cuprins teritorial de 20 639 km pătraţi populat de 1 062 088 locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie (moldo-română).

Aceşti doi noi ierarhi titulari s-au alăturat Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit şi Exarh Petru (Păduraru, 71 de ani), titularul Arhiepiscopiei Chişinăului (creată la 8 martie 1923, reactivată la 3 octombrie 1995 şi înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 1 decembrie 2004). având în jurisdicţie municipiul Chişinău şi raioanele Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Hânceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni din Republica Moldova, cu un cuprins teritorial de 10 447 km pătraţi populat de 1 675 881 locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie (moldo-română).

Aceste trei eparhii sunt specifice, întrucât, fiind externe, nu sunt diasporale şi fiind istorice, sunt totuşi la un nou început. Fiind eparhii istorice, ele au fost spoliate de către statul sovietic ocupant de patrimoniul lor imens deţinut acum de către Guvernul Republicii Moldova ca stat succesor în parte al fostei URSS. Astfel, eparhiile constitutive ale Mitropoliei Basarabiei sunt lipsite de orice bază materială şi economică.

25 Martie 2018. Over 10,000 join rally calling for Moldova to be unified with Romania