This is default featured slide 1 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 2 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 3 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 4 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 5 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

 

Category Archives: Unirea

10TV.md | VIDEO/Dorin Chirtoacă: Forțele de dreapta trebuie să colaboreze. Unirea forțelor anti-regim va acționa

Fostul primar al municipiului Chisinau și prim-vicepreședintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, nu lasă mânile în jos și continuă să-i cheme la unitate pe lideri PPDA și PAS. Chirtoacă susține că în mod normal, forțele de dreapta ar trebui să colaboreze între ele. Doar unirea tuturor forțelor anti-regim va acționa.

Ex-primarul municpiului Chișinău Dorin Chirtoacă, și actualul vicepreședinte a Partidului Liberal, susține că este pregătit să treacă „filtrul de integritate” propus de Maia Sandu, dar în același timp vrea ca lidera Partidului Acțiune și Solidaritate să i se alăture în acest exercițiu. „Eu aștept să văd unde și când mă cheamă Maia Sandu să trec acest filtru”, afirmă acesta în cadrul unei emisiuni televizate.

Vicepreședintele PL consideră că unica soluție pentru a câștiga alegerile e unificarea tuturor forțelor democratice.
Pe de altă parte, Maia Sandu, spune că este gata să meargă înainte cu o listă reprezentativă, inclusiv și cu candidați din partea PL, însă care vor fi aleși după merite.

Societatea civilă poate merge înainte doar cu candidați integri, și speră că aceștia se vor regăsi cât mai curând în rândurile partidelor declarate pro-europene si pro-democratie, dar și din rândurile cetățenilor simpli.

10TV.md | VIDEO // Exporturile spre România vor fi mai mari de 750 milioane de dolari

În premieră, exporturile spre România, vor fi mai mari de 750 milioane de dolari, cel mai mare volum exportat vreodată de R. Moldova. Experții economici explică această majorare prin faptul că în România ajung piese auto şi utilaj pentru maşini, care costă mult mai mult decât orice alt produs.

Exporturile şi importurile din R. Moldova sunt în creştere continuă. Acest lucru le permite experţilor economici să facă prognoze optimiste în ceea ce priveşte dezvoltarea statului.

Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniţă, în acest an, pentru prima dată exporturile vor depăși trei miliarde de dolari, importurile vor fi mai mari de şase miliarde de dolari, iar două miliarde de dolari din livrările de mărfuri vor veni din Uniunea Europeană.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, exporturile în România au crescut cu peste 330 de milioane de dolari în ultimii trei ani. Expertul explică această majorare prin faptul că în România ajung piese auto şi utilaj pentru maşini. Iar acestea costă mult mai mult decât orice alt produs.

De asemenea, expertul mai vorbeşte despre faptul că importurile vor depăși pentru prima dată 6 miliarde de dolari anual, iar exporturile spre România, în premieră vor fi mai mari de 750 milioane de dolari, cel mai mare volum exportat vreodată de R. Moldova.

Adevarul.md | Lulea Marius Dorin : Ce şanse sunt ca Parlamentul Republicii Moldova să aprobe Declaraţia de Unire cu România?

O mulţime impresionantă adunată ieri la Chişinău a cerut Parlamentului Republicii Moldova să voteze un Act de Unire cu România, aşa cum a votat Sfatul Ţării în anul 1918 şi tot aşa cum România a votat pe 27 martie 2018.
Pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Naţională. Reprezentanţi politici ai tuturor provinciilor au participat la acest eveniment. O sută de mii de români, cetăţeni simpli, au fost şi ei prezenţi la eveniment. Presiunea ţării a fost una fantastică. S-a început cu negocieri, cu politicieni care se opuneau, cu alţii care aveau reţineri, cu unii ce puneam condiţii. Poporul din stradă a convins pe cei din Sala Marii Uniri că Unirea se face acum şi fără nici o condiţie… şi aşa a fost.
La 100 de ani distanţă, pe 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti avea să supună votului o declaraţie de Unire a României cu Republica Moldova. Gestul a fost unul istoric şi de o greutate deosebită: practic jumătate din Unire a fost ratificată, poarta rămânând deschisă şi mingea plasată în Republica Moldova. Mai mult decât atât, această declaraţie a făcut din România în mod oficial un stat cu politică Unionistă, tot aşa cum China sau Coreea are. Nu a existat nici o reacţie negativă la nivel internaţional, nici măcar din partea Federaţiei Ruse, gestul fiind acceptat ca un act firesc şi normal. Declaraţia a fost aprobată cu unanimitate de voturi, fără nici o opoziţie. Un gest istoric şi de lăudat a venit şi din partea comunităţii maghiare: aleşii lor au preferat să asiste la eveniment, să se abţină la vot, dar să nu voteze împotrivă sau să boicoteze.

Pe 1 septembrie 2018 la Chişinău mulţimea impresionantă care aştepta participanţii la Marşul Centenar a solicitat ca Parlamentul Moldovean să voteze o rezoluţie de Unire a Republicii Moldova cu România, similară cu cea a Sfatului Ţării din 27 martie 1918 şi completată de cea votată de parlamentul României pe 27 martie 2018. Acest lucru avea să se întâmple deja după ce sute de localităţi din Republica Moldova au semnat declaraţii de unire sau au realizat în anul centenar înfrăţiri cu alte localităţi din România.

Ce este de făcut? Parlamentul Republicii Moldova este format din 101 deputaţi. Dintre aceştia 74 au deja cetăţenia României, posibil să crească numărul în perioada următoare. O bună parte dintre aceştia susţin un unionism pe faţă, declarat, alţii au reţineri în a se manifesta public şi mai există şi o parte care se opune. Cu toate acestea în anul centenar numărul parlamentarilor care devin favorabili unei astfel de idei este în creştere. Dintre aceştia un grup trebuie să îşi asume preluarea unei astfel de declaraţii sau întocmirea ei. Acest grup poate să aducă în faţa colegilor spre vot o astfel de declaraţie. Pentru acest lucru e nevoie de puţin timp şi bine ar fi ca evenimentul să se producă spre final de mandat parlamentar, cine ştie, poate chiar înainte de alegerile care ar trebui să se producă în februarie 2018. Până la acel moment nu trebuie să discutăm de şanse ci ca să depunem spre vot un astfel de rezoluţie Apoi fiecare deputat se va afla în faţa unui moment istoric. România deja a votat declaraţia de Unire motiv pentru care o aproba la Chişinău va face ca Unirea să se facă exact în acel moment, adică imediat după numărarea voturilor. Vor fi ei şi bileţelul cu care vor vota. De la acel vot încolo nimic nu va mai conta, nimeni nu le mai poate face nimic, nu trebuie să răspundă nici unei comenzi politice. Vor fi ei cu propria lor voinţă.

Românii de pretutindeni se reunesc la Iași la primul Congres al Reîntregirii Neamului. Jurnaliştii din Republica Moldova şi România îşi dau întâlnire la 25 şi 26 august la Iaşi la Reuniunea jurnaliştilor

Delegați din toate teritoriile istorice românești se vor întruni la Iași pe 25-26 august curent, pentru a participa la primul Congres al Reîntregirii Neamului. Evenimentul are menirea să coaguleze mesajele de reîntregire a neamului românesc, în ajunul sărbătoririi Zilei Limbii Române, ale delegaților din Bucovina, Basarabia și din alte teritorii românești. La eveniment sunt așteptați și jurnaliști de pe cele două maluri ale Prutului, pentru a pune la puncta un plan de acțiuni concrete în vederea Unirii informaționale a celor două state.

Jurnaliştii din Republica Moldova şi România îşi dau întâlnire la 25 şi 26 august la Iaşi la Reuniunea jurnaliştilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Reuniunea Jurnaliștilor va avea loc la debutul Conferințelor Congresului Reîntregirii Naționale. Sâmbătă, 25 august, jurnaliști din România și Republica Moldova, vor dezbate modalitățile concrete de a lega informațional teritoriile cu populație vorbitoare de limbă română, iar duminică, de la ora 10:00, ideile exprimate se vor reuni într-un plan comun de acțiuni.

Conferințele Congresul Reîntregirii Neamului se vor desfășura pe 25 și 26 august, la Iași, orașul celor trei Uniri, care în Anul Centenar, își asumă dezbaterea viitorului României și evidențierea potențialului său de dezvoltare. Conferințele vor aduce în discuție Unirea Republicii Moldova cu România ca proiect de Țară, protejarea drepturilor populației românești din jurul granițelor, precum și proiecte urgente de infrastructură ca autostrada Chișinău-Iași-Târgu Mureș.

Congresul Reîntregirii neamului este la prima ediție, iar organizatorii își propun ca acesta să fie organizat și anii viitori în alte locații, cu scopul apropierii celor două maluri de Prut.

surse : TVR Moldova si 10TV.md

Asculta Europa Libera | Sabin Orcan: „Combaterea propagandei și o presă care demontează minciunile și manipulările

Un interviu cu directorul pentru România și R. Moldova al revistei „Newsweek”.

Autoritățile moldovene au interzis intrarea în Republica Moldova a 250 de exemplare din revista „Newsweek”, ediția de România. Jurnalistul Sabin Orcan, director „Newsweek” pentru România și Republica Moldova, declară că avea câte 50 de exemplare din cele cinci numere apărute până acum în portbagajul mașinii cu care venea la un eveniment la Chişinău. La intrarea în Republica Moldova jurnalistul a fost nevoit să facă cale întoarsă după ce un vameș moldovean i-a spus că nu poate intra în țară, pe motiv că publicațiile „ar putea constitui propagandă”. Într-un interviu cu Europa Liberă, Sabin Orcan condamnă incidentul și îl consideră un abuz, care face parte „dintr-un reflex stalinist al cenzurii”. „Adevărata luptă cu propaganda trebuie să se facă având o presă care demontează minciunile și manipulările”, spune Sabin Orcan.

Sabin Orcan: „În primul rând, sunt șocat, pentru că am venit de zeci de ori în Republica Moldova. E adevărat că de foarte multe ori cu avionul, dar am venit o dată și cu mașina. Vă reamintesc că am contribuit și eu la proiectul ziarului „Adevărul de Moldova”, primul ziar românesc care a trecut Prutul. Și-mi aduc aminte că am venit cu mașina, chiar cu ziare în portbagaj și niciodată nu m-a întrebat nimeni nimic. E adevărat că și atunci existau niște legi care mi s-au părut ușor ciudate, venind din România gen ca redactorul-șef al unei publicații să fie musai cetățean moldovean.

Dar acum am fost șocat, pentru că pur și simplu i-am explicat vameșului – în portbagaj aveam câte 50 de exemplare din fiecare număr „Newsweek ” România, niște numere vechi, deja vândute în România, pe care nu am venit să le vând, am venit pentru că sunt invitat la o conferință în Chișinău, organizată de oameni de afaceri români și moldoveni și am venit să le dau cadou participanților la conferință – cam 50 de persoane – să le dau câte un exemplar din revista „Newsweek”, ca să știe despre ce e vorba, mai ales că urmează și urma să anunț, am și anunțat astăzi ca revista să fie distribuită în viitor și în Republica Moldova, fiind în limba română și cu subiecte de interes pentru zona geopolitică în care trăim.

I-am arătat legitimația de director la „Newsweek”, i-am spus că am mai fost de atâtea ori în Republica Moldova. Vameșul respectiv, locotenentul-major Andrei Grozav sau Zugrav, Grozav cred că se numește, mi-a spus că nu, că eu nu am voie ca persoană fizică, chiar dacă nu le vând și le dau gratuit aceste reviste, nu am voie să le aduc în Republica Moldova. Să aduc „periodice”, așa mi-a spus. L-am rugat să-mi indice legea și articolul care prevede asta, dar n-a știut să-mi spună nici legea, nici articolul.”

Deschide.md | Ambasada României anunță procedurile de admitere la studii superioare peste Prut. Guvernul României a oferit în 2017 peste 2.800 de locuri studenților și liceenilor din Republica Moldova, dintre care 1.393 cu bursă

Ambasada României în Republica Moldova informează că Ministerul Educației Naționale din România a publicat pe pagina oficială metodologia de admitere a românilor de pretutindeni în învățământul superior de stat, în anul universitar 2018-2019.

Astfel, admiterea românilor de pretutindeni în instituțiile de învățământ de peste Prut are la bază mai multe repere:

1. Pentru procedura de selecție și admitere pentru anul universitar 2018-2019 se aplică prevederile Metodologiei privind școlarizarea românilor de pretutindeni în învățământul superior de stat din România, începând cu anul universitar 2017-2018, aprobată prin ordinul comun MEN nr. 3900/2017, MAE nr. A10/2046/26.05.2017, MRP nr. C/129/07.06.2017, publicată în Monitorul Oficial (partea I) nr. 628/02 august 2017. Textul acesteia este disponibil pe site-ul Ministerului Educației Naționale (http://www.edu.ro/romanii-de-pretutindeni).

2, Cifra de școlarizare pentru românii de pretutindeni, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 131/2018, a fost repartizată instituțiilor de învățământ superior de stat. Acestea, în baza autonomiei universitare, vor repartiza locurile fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv pe cele fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă , pe domenii de licență, master și doctorat.

3. Calendarul admiterii, oferta de școlarizare și metodologia proprie de admitere a românilor de pretutindeni vor putea fi accesate pe site-ul fiecărei instituții de învățământ superior. Totodată, Ministerul Educației Naționale va actualiza informațiile de pe site-ul propriu, secțiunea dedicată românilor de pretutindeni.

4. Candidații români de pretutindeni care nu cunosc limba română vor putea să urmeze cursurile anului pregătitor doar în instituțiile de învățământ superior de stat ale căror programe au fost acreditate de ARACIS. Candidații români de pretutindeni care nu cunosc limba română și care doresc să urmeze studiile de licență la instituții de învățământ superior care nu organizează cursuri de an pregătitor de română pot opta doar pentru programul de an pregătitor de română, organizat la o instituție de învățământ superior acreditată, urmând ca după absolvirea acestuia să participe la concursul de admitere organizat pentru anul universitar 2019-2020.

5. Pentru o mai bună informare privind oferta de școlarizare a fiecărei instituții de învățământ superior pentru românii de pretutindeni , a condițiilor de selecție și a termenelor de depunere / transmitere a dosarelor de candidatură, respectiv de confirmare a locului de studii, candidații sunt încurajați să se adreseze direct instituțiilor de învățământ la care doresc să aplice.

6. De asemenea, Ministerul Educației Naționale din România va actualiza permanent secțiunea http://www.edu.ro/romanii-de-pretutindeni, pentru a veni în sprijinul candidaților.

RadioChisinau.md | R. Moldova exportă cele mai multe produse în România – de trei ori mai mult decât în Rusia

Republica Moldova a exportat, în primele patru luni ale anului curent, mărfuri în valoare de peste 878 de milioane de dolari, cu 28,7% mai mult decât în lunile ianuarie-aprilie din 2017, arată datele Biroului Național de Statistică din Republica Moldova, transmite Romanian Global News.

În statele Uniunii Europene au fost vândute mărfuri de 595 de milioane de dolari sau 67,8% din totalul celor exportate, pe când în țările CSI au ajuns doar 16,3% din produsele autohtone.

Țara care cumpără cele mai multe mărfuri de peste Prut rămâne România, unde am vândut de peste 220,7 milioane de dolari în primele patru luni ale anului curent sau de trei ori mai mult decât în Federația Rusă – 74,3 milioane de dolari.

Cele cinci țări în care R. Moldova a exportat cel mai mult în perioada ianuarie-aprilie 2018:

  • România – 220 728 de milioane de dolari;
  • Italia – 103 927 de milioane de dolari;
  • Germania – 77 518 milioane de dolari;
  • Rusia – 74 357 de milioane de dolari;
  • Turcia – 38 052 de milioane de dolari.

TVR Moldova | Exclusiv de la Kiev. Iulian Chifu: daţi-ne argumente ca să vă putem ajuta când România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

Din ianuarie România preia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar pentru a beneficia de o susţinere din partea ei este necesar ca Republica Moldova să ofere cât mai multe argumente că are nevoie şi vrea. Aceasta este declaraţia lui Iulian Chifu, analist de politică externă român, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, prezent la cea de a doua reuniune Republica Moldova – Ucraina – Georgia care are loc la Kiev, în exclusivitate pentru TVR MOLDOVA. Mai multe declaraţii le puteţi viziona în interviul integral.

TVR MOLDOVA  – A fost prima reuniune pe 2 martie la Chişinău, acum este a doua reuniune la Kiev, ce ar trebui să urmeze în relaţiile trilaterale, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, ca să evoluăm de la conferinţe şi discursuri spre anumiţi ipaşi concreţi pe care UE îi aşteaptă de la cele trei capitale?

I. Chifu – Avem deja un pas important care se consumă aici la Kiev, este vorba despre semnarea acelei formule de adunare interparlamentară  a celor trei state, care au acordul de asociere cu UE şi care sunt cele mai avansate în domeniul reformelor pentru că mai există alte trei ţări în Parteneriatul Estic care intră în discuţii. Evident că este important ca cele trei state să înceapă să dezvolte proiecte comune dincolo de această reuniune care este importantă. De asemenea trebuie să implice în mod automat statele baltice Polonia şi România adică statele din flancul etic, ele pot încerca cooperări fie în formatul B9 fie în formatul Polonia – România şi statele Baltice direct.

Tocmai pentru a marca faptul că acesta este drumul spre UE, spre occident şi de a obţine şi sprijinul statelor vecine în această direcţie. Va exista o descindere la Washington la sfârşitul lunii iunie a acelor trei şefi de Parlamente împreună şi cu susţinerea celor trei state baltice, tocmai pentru a atrage atenţia asupra problematicii din regiunii.

TVR MOLDOVA – Care va fi reacţia Moscovei după aceste evenimente care se consumă având în vedere că în 2019 este un an electoral atât pentru Republica Moldova cât şi pentru Ucraina?

I. Chifu – Federaţia Rusă are reacţii întotdeauna pentru orice timp de sesizare, dar lucrurile nu trebuie să fie privite într-o formă descurajantă. Important este afirmarea suveranităţii a integrităţii teritoriale şi a independenţei celor trei state care se afirmă inclusiv prin adoptarea unor obţinui de securitate de prosperitate. Dar mai ales ceea ce va fi crucial, va fi votul şi orientarea strategică a Republicii Moldova, în al doilea rând menţinerea orientării în privinţa Ucrainei. Acolo unde să zicem că avem emoţii mai puţine. Pentru că menţinerea acelui război, anexarea Crimeei şi agresiunea militară rusă din estul Ucrainei  a creat din Rusia un duşman şi indiferent de cine va veni la conducerea statului ucrainean posibilitatea unei reorientări este nulă pentru că populaţia în sine este pornită pe linie proeuropeană.

TVR MOLDOVA –
Aţi pomenit de România în această ecuaţiei de cooperare regională, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, în 2019 la 1 ianuarie România preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ce credeţi că ar trebui să facă cele trei state pe deoparte şi care ar trebui să fie agenda Bucureştiului în această preşedinţie, pentru că în primul rând sunt două ţări de frontieră cu România?

Deschide.md | Iulian CHIFU // Ușor cu pianul pe scări, că nu e balalaică sau pe cine spijină România în R. Moldova

Procesul de maturizare al unei formațiuni politice și a unui om politic trece prin cel puțin trei etape obligatorii. Maturizarea partidelor și personalităților politice

Prima e cea de la formarea unei organizații politice, manifestații publice și organizarea de acțiuni care presupun susținere publică și participarea unui număr mare de oameni. Este prima etapă a devenirii unui om politic. Dacă nu poți coordona asemenea organizări și acțiuni, e puțin probabil să poți aspira vreodată la deținerea puterii într-un stat.
A doua etapă este cea a organizării participării unui partid sau a candidaților unui partid la alegeri. Gestiunea alegerilor și administrarea lor e un alt punct relevant, care se soldează și cu obținerea unor funcții în administrația publică locală. Cele petrecute duminică consacră, astfel Opoziția din stradă în depășirea unei etape și nevoia asumării responsabilităților de administrare aferente pozițiilor obținute în alegeri, respectiv cea pentru Primăria Chișinău. Ciclul a început pentru PPDA-PAS-PLDM odată cu alegerile prezidențiale în care Maia Sandu s-a clasat pe locul doi, cu un scor merituos, care merita consolidat și valorificat chiar de atunci.

A treia etapă este cea a accesului la Guvernarea țării, și la responsabilitățile de nivel statal, inclusiv a celor ce țin de reprezentarea țării în relațiile internaționale. Alegerile din Republica Moldova, de la sfârșit de noiembrie-început de decembrie, vor consemna, sper eu, accesul la putere al actualei Opoziții care deja nu mai e din stradă – în sensul lipsei reprezentării relevante în Parlament – ci de la Primăria Capitalei. Într-o formulă de alianță sau coaliție pro-europeană, pro-românească și unionistă ar putea să acceadă la Guvernare, ba chiar ca partidul cel mai important, deci capabil să dea premierul și să-și asume responsabilități naționale.

“…ușor cu pianul pe scări! Responsabilitatea guvernării și a relațiilor externe vine și cu cunoașterea și respectul pentru parteneri, cunoașterea activității și respectul pentru personalitățile care au servit un stat, al tău sau cel partener, și cu bunul simț caracteristic începătorului, aflat la primii pași, față de cei care au parcurs de câteva ori maratonul. Și la nivelul celor din jur, schimbările sunt necesare, pentru a putea aspira la trecerea prin maturizare la următorul nivel. Cu actualul anturaj plin de yesmani, fără critici și fără cunoscători din interior ai activității politice la nivelul la care aspiri, drumul spre un infantilism limitat de genunchiul broaștei e garantat!…”

Lucia Vieru | Marea Mobilizare Unionistă : Deci, aceleaşi întrebări: are nevoie Republica Moldova de o televiziune unionistă și dacă da, cine ar trebui să se ocupe de finanțarea ei?

Să o facă politicienii moldoveni? Atunci va mai fi ea independentă? Vor trăda ei oare?

Să o facă statul român? Păi nu are deja TVR Moldova și care face treabă bună, dar în limitele relațiilor diplomatice dintre state.

Să o facă unioniștii, cetățenii simpli sau micii oameni de afaceri? Sau se mulțumesc să fie doar spectatori?

Există suficient interes față de un post unionist? Are el efect pe piață?

Întrebări greu de răspuns. Cine are o părere?

Lucia Vieru